EXCURSIE PE 3 MASIVE

 Mergand in excursiile noastre doar pe cate un masiv,am zis sa incercam ceva nou,ceva maret,o tura de povestit nepotilor.Initial vroiam sa parcurgem o parte din creasta Fagarasului,dar cum parea cam putin,am zis sa parcurgem  si Piatra Craiului,creasta nordica,bine,dar nici acum nu parea suficient de lung traseul,asa ca…de ce nu?si Bucegiul este frumos.Si uite asa parea  ca avem suficiente poteci de batatorit.

Ne facem necesarul turei,estimativ pe zilele ce urmeaza sa le petrecem pe munte si cautam trenul perfect pentru destinatia finala.Acceleratul ce trebuia sa treaca prin Busteni,cu plecare din Arad,i se schimbase ruta,dar nu stiam de ce.Pana la urma plecam din Oradea,tot cu un accelerat,ajungand la ora 8 in gara de la poalele muntilor Bucegi,Busteni.

Azi aveam in plan traversarea completa a Bucegilor,asa ca din proprie experienta,decidem sa nu mai urcam pe traseul Jepii Mici,stiind cat avem de urcat dintr-o tura din anul 2009…asa ca telecabina ne va purta pana pe platou.Desi am stat putin la coada,a meritat urcarea.Pasind pe platou,un vant placut ne sufla in ceafa,iar soarele isi presara razele pe culmile zvelte ale masivului,insotindu-ne spre monumentul natural „Babele” .Data fiind vremea buna care se arata,platoul era invadat de turisti de ocazie,bucurosi de cele vazute sus,dar si de muntomani dornici sa descopere tainele Bucegilor.

Daca tot era la o aruncatura de bocanc departare,un alt monument natural arhicunoscut si anume Sfinxul am zis sa il umbrim si noi pret de cateva minute si dupa cateva rapiri de fotoni ne indreptam pasii spre Crucea Eroilor Neamului ,aflata la o altitudine de 2291 m,pe  varful Caraiman.Reusesc sa trag cateva cadre frumoase inainte de a cobora la cruce,dupa care norii incet,dar sigur pun stapanire pe albastrul cerului,rapindu-ne pretioasele raze de soare.

Poposim vreun sfert de ora,infulecam ceva dulce si ne urnim incet spre varful si cabana Omu.Nori grei au obturat soarele,iar vantul s-a intesificat simtitor,dar ce,parca ar fi prima furtuna pe munte sau ultima(bine,ultima am fi avut toate sansele,daca vreun fulger ne reconfigura sistemul) si totusi scapam cu ceata si cativa stropi,care ne insotesc pana pe acoperilor Bucegilor.Ajunsi pe varf dupa vreo 2 ore de pedalat,ne facem comozi pe platoul din spatele cabanei,unde avem parte de o masa copioasa alaturi de cativa ciobanesti tare pofticiosi.Nu aveam un traseu de coborare prestabilit,asa ca dupa lungi calcule si analize(care au durat vreo’ 3 minute) alegem sa coboram in Bran pe Valea Clincea(traseu TG:Valea Clincea-Poarta Bran).

La scurt timp dupa ce incepusem coborarea,am intalnit si bifurcatia spre cabana Malaiesti,dar ne continuam traseul ales.Curand pantele domoale aveau sa cedeze locul celor abrupte si expuse.Stiam din analiza hartii ca aveam muuult de coborat, aproape 1800 m diferenta de nivel,ceea ce nu ni s-a parut  exagerat,dar cum ranita din spate cantarea aproape 28 de kg (mai bausem din apa cei drept),pantele abrupte si foarte abrupte se simt din plin.Facem cateva pauze in punctele de belvedere mai pitoresti si cu pasi apasati(datorita rucsacului),ne continuam aventura. Aerul tare de munte iti face pofta de mancare,asa ca undeva dupa jumatatea traseului ne domolim foame si ne odihnim pret de cateva minute.Ramasesem si fara apa,dar cum ne mai ramasesera aprox. 2 ore de navigat pana la vale,nu era o problema majora.

Coborasem mai bine de 1200 m in altitudine si coborarea îsi spunea cuvantul,iar picioarele nu mai erau de aceasi parere cu noi si cu siguranta daca ar fi fost dupa ele,deja aveam cortul pus 😉 .Ajungem intr-o poiana,undeva la 1 ora departare de destinatia finala,cu urme vizibile ale trecerii lui Mos Martin,unde decidem sa nu poposim prea mult.

Dupa cei 1700 m coborati,ajungem la mult asteptatul loc de campare si parca mergeam teleghidati de oboseala si foamea ce ni se alaturase de ceva timp.Dupa montarea coliviei,pardon,cortului,ne punem pe mancat si apoi cadem la dotorie,datoria somnului,bineinteles.

Dimineata se arata una foarte frumoasa,senina si cu o febra musculara de poveste,mai ca ne mutam picioarele cu mana,dar ne facem curaj si ne tolanim afara pe iarba cruda. Dupa ce luam masa,ne strangem tabara si o luam la vale spre Bran,iar cum soarele dogoare de dimineata,am decis sa luam un taxi pana la cabana Gura Raului pentru suma de 30 de lei.

Ajunsi la poalele muntilor Piatra Craiului,ne lovesc amintirile foarte amuzante traite pe aceste meleaguri anul trecut. Urcam usor pe drumul forestier ce serpuieste pe langa valea firava si facem un scurt popas culinar la Fantana lui Botorog, iar alene, luam traseul in piept  si il urcam cu pasi marunti, dar constanti.Caldura si rucsacul greu ne amintesc de cele spuse cu un an in urma,de un fost salvamontist, care ne-a zis ,ca noi caram precum eroii, rucsaci de peste 25 de kg,bine, dar la o asemenea tura ai nevoie de multe resurse si echipament,nu ?

Din vorba in vorba trecem prin Poiana Zanoaga,undeva pe la 1300 m altitudine, loc unde am campat cu un an de zile in urma si am fost sa stagnam o zi din cauza ploii care nu vroia sa cedeze locul soarelui, iar dupa o scurta pauza panoramica asupra crestei,inaintam entuziasmati spre creasta Craiului, dar cu un scurt popas la cabana Curmatura. La cabana facem o pauza scurta pentru a umple rezervoarele cu apa,deoarece aici este ultima sursa de apa,pe creasta neexistand vreo urma de H2O, bine, doar daca ploaie s-ar fi aratat .

Alegem să asediem creasta pe traseul TA, prin Padinile Frumoase. După mai bine de 1 oră de mers întalnim minunata limbă de grohotiş, pe care mai mult cobori decat urci,un fel de moonwalk,dar noi reuşim să trecem fără mari piedici. Ne-am miscat relativ incet  (dar mai repede decat melcul pe care am reuşit sa il depăşim ) ,deoarece febra musculara ne-a fost alături toată ziua,dar ajungem intr-un timp bun sus la Varful Ascuţit şi ne cuibărim  repede în refugiul omonim.

Excursia noastra s-a desfasurat pe decursul a 9 zile pe 3 masive:MUNTII BUCEGI,MUNTII PIATRA CRAIULUI SI MUNTII FAGARAS.In 17 iulie(2010),a fost plecarea noastra din Oradea cu trenul accelerat pana in orasul Busteni.De aici am urcat cu telecabina pana la cota 2200 m.Nu am fi urcat normal noi cu telecabina,dar stiind ca urcarea pe traseul Jepii Mici dureaza vreo 4-5 ore (din propie experienta),am fost nevoiti,pentru ca in planul nostru era ca odata ajunsi la Babele sa  coboram pana in Bran in aceasi zi asta insemnand peste 8-9 ore de traseu cu un rucsac greu in spate.

Odata ajunsi sus la Babele,la cota 2200m am „vizitat” si Sfinxul dupa care ne-am indreptat spre Crucea Eroilor.Ne-am oprit sa luam ceva apa care se prelingea de pe o  bucata de zapada ramasa inca intacta,dupa care am continuat traseul inspre Crucea de pe Caraiman.Fiind o zi foarte frumoasa cu cer senin si conditii prielnice iesilor pe munte,am intalnit, asa cum era de astepta, o multime de turisti din toate partile lumii,inclusiv  turisti veniti tocmai din Japonia.

Ajunsi dupa mai bine de o ora la cruce,am imortalizat momentul,am mancat ceva si am plecat inspre varful Omu.Pe traseu incepuse sa se strice vremea,adunandu-se nori de ploaie,iar vantul si-a facut si el simtinta prezenta.Ne-am oprit in fata releului de pe Costila pentru cateva poze,dupa care am revenit la traseul inspre varful Omu.Aproape ajunsi la cabana Omu,am intalnit o multime de turisti care se indreptau cel mai probabil inspre Babele printre ai aflandu-se si cativa biciclisti.

Am ajuns pe varf in jurul orei 14:00,ne-am dat jos ranita din spate pentru o mica explorare a zonei…bine si cateva cadre,normal.Ne-am asezat undeva mai jos de cabana si am luat o masa copioasa,pe masura celor 5 ore care ne asteptau.Din treseele pe care puteam sa coboram am ales traseul Varful Omu-Valea Clincea.Incepuse sa coboare norii si sa bata vantul destul de tare,iar ceata ne invaluie aproape complet.Coborand,intalnim si traseu spre cabana Malaiesti,dar alegem sa il pastram pe cel ales la Omu.Valea Clincea ne-a surprins placut prin peisajele asemanatoare Jepiilor Mici,dar in varianta fara vale :).Dupa ora 7 seara am ajunsi in Poarta Bran unde am pus si cortul,am mancat o supa calda si ceva dulciuri si …..noapte buna!!! :).

Ne-am trezit a 2 a zi de  dimineata in jurul orei 8 si ceva,cu o febra musculara de mutam picioarele cu mina,si 2…defapt patru ochi somnorosi,dupa care am mers pe drum forestier si asfalat pana in Bran.Din Bran am luat un mijloc de transport pana in Zarnesti,afara fiind vreo 30 de grade,deabia am asteptat sa ajungem la Gura Raului.Inainte de a urca pe traseul Gura Raului-Cabana Curmatura,ne-am oprit sa umplem rezervele de apa.Cu o ora inainte de ajunge la cabana am intalnit o turma de oi care spre uimirea noastra nu mai avea cainii care erau anul trecut.Ajunsi la Cabana Curmatura am mancat ceva si am luat apa in toate sticlele,nu de alta dar se stie ca de aici nu mai gasesti apa pana nu cobori.

De aici am urmat traseul inspre varful si refugiu Ascutit(carol lehman).Odata ajunsi la refugiu am despachetat si am fost nevoiti sa montam dormitorul cortului,deoarece vremea se inrautatise pe creasta si din experienta de anul trecut in acest refugiu intra apa daca ploaua.Din pacate temerile noastre s-au adeverit si noaptea a inceput ploaia si normal ca incepuse sa picure serios in refugiu(pe cortul nostru),dar noi am dormit linistiti pana dimineata.Dimineata vremea s-a indreptat,dar vantul batea destul de tare.Am impachetat si pe la 10 si ceva am pornit inspre refugiul Grind 2.Dupa amiaz(dupa ora 13), am ajuns pe varful „La Om” si normal ca ramasesem aici si fara apa,dar nu era rau pentru ca oricum aveam timp destul sa coboram.Dupa o pauza scurta si o mica gustare am pornit pe traseul ”La Lanturii”-Refugiul 

Spirlea.Pe traseu ne-a prins ploaia,ingreunamdu-ne coborarea pe pietre si pe cabluri.

Dupa mai bine de 3 ore de coborat am ajuns la refugiul Spirlea,am lasat rucsacii si am mers dupa apa(cea mai buna apa de izvor).Am montat cortul si ne-am facut o supa calda,am mai stat la vorbe cu alti turisti dupa care….sweet dreams:).

In a 4 a zi din excursie ne-am trezit inainte de 9 am mancat ceva ne-am pus sa strangem echipamntul si chiar inainte sa strangem cortul…….SURPRIZA….a inceput sa ploua torential,dar bine ca ne-a prins cu cortul montat si nu apucasem sa il demontam deja,asa ca in ziua asta nu am mai plecat nicaieri din cauza ploii.

Urmatoarea zi am mancat bine,si fiind bine odihniti datorita zilei de ieri in care am stat mai toata ziua dejaba din cauza ploii,am plecat inspre Plaiul foii.Aici am mancat ceva la cabana(mancare gatita:) ),dupa care ne-am indreptat inspre Rudarita pe o caldura greu de suportat cu rucsacul in spate.Ajunsi in Rudarita pe la ora 16:00 am decis sa urcam pana la refugiul Berevoiescu,asta insemnand inca 5 ore de traseu.Am pus planul in aplicare si am inceput sa uracam.Era ora 7 si ceva seara si ajunsesem la un indicator care indica ca mai avem 2 ore pana la refugiu.

Am ajuns aproape de refugiu noaptea cand am si montat cortul cu lanterna pe un frig si un vant la care visam in caldura de la Plaiul foii.:)

A 6 a zi vremea era destul de urata si nu stiam daca avea sa ploua sau nu.Dar pe la 10 si ceva vremea s-a indreptat putin si am plecat inspre refugiul Curmatura Zarnei si chiar inainte sa ajungem la refugiu vremea se inrautatise din nou si incepuse sa picure,iar dupa ce am ajuns la refugiu si am intrat a inceput o ploaie torentiala.Am decis sa montam aici cortul din cauza vremii nefavorabile si sa plecam in ziua urmatoare inspre Vistea Mare.

In ziua urmatoare am plecat pe la ora 9 inspre Refugiul Vistea,un traseu de aproximativ 6 ore.La Fereastra Mare a Sambetei ne-am oprit pentru o pauza de masa dupa care am pornit inspre Refugiu Vistea.Pe la ora 16 am ajuns la refugiu unde incepuse sa picure,dar pana am inceput sa montam cortul ploaia se oprise.

Pe la ora 16:00 si ceva am decis sa urcam pe varful Moldoveanu,desi se adunase nori de joasa altitudine si era o ceata destul de densa.Am ajuns pe varf la ora 17:01.O scurta „sedinta” foto pe varf dupa care inapoi la cort.In jurul orei 22:00 incepe o furtuna destul de mare,cu ploaie torentiala si vant foarte puternic.

A 8 a zi am petrecut-o in jurul cortului din cauza ploii care nu avea de gand sa se opresca.Am mai stat la discutii cu alti turisti,mai faceam cate un ceai si asa cu chiu cu vai trecuse si cea mai urata zi a excursiei.

In a 9 a zi a excursiei noastre am plecat la ora 8 inspre gara din Ucea de Jos,un traseu care dureaza in jur de 8 ore pe o distanta de 27 de km.Odata ajunsi in gara am avut surpriza neplacuta sa aflam ca trebuia sa mergem pana in Brasov pentru a putea ajunge acasa,deoarece linia dintre Ucea si Sibiu avea o portiune spalata de viitura,dar pana la urma am gasit din Brasov un rapid pana in Arad pe ruta ocolitoare Sighisoara-Teius-Alba Iulia-Arad.

plecarea din Busteni cu telecabina pana la babele

cu telecabina in drum spre Babele

monumentul Babele

sergiu la „Babele”

eu la „babele”

peisaj in Bucegi

„sfinxul”

in spate se vede orasul „Busteni”

crucea Caraiman,si multi alti turisti

De la crucea Caraiman am urmat un traseu de ~2 ore pana la Cabana si Varful Omu 2507m.

la Cabana Omu

stanca din spatele cabanei Omu

eu in fata stancii

statia meteo de langa cabana Omu,care este functionala atat pe perioada de vara cat si pe perioada de iarna

Se vede si pe indicator traseul pe care l-am urmat pentru a ajunge in Bran prin valea Clincea,un traseu cu o dificultate medie fiind interzis pe timpul iernii.

 

Odata ajunsi in Poarta Bran dupa vreo 5 ore de mers ne-am pus cortul pe marginea unei vai.De aici am mers in Orasul Zarnesti a doua zi pentru a urca in Piatra Craiului.

 

fanata lui Botorog,de aici pleaca traseul care urca la cabana Curmatura,un traseu usor de 2-2:30 ore

in apropierea unei stani pe la cota ~1400m

 

pe traseu inspre cabana Curmatura

cresta Pietrei Craiului

Sergiu pe traseul inspre cabana

cainele de la cabana

la Cabana Curmatura(1470m)

 

 

traseul ales de catre noi a fost primul,cel pana la refugiul Carol Lehman(varful Ascutit)

a treia zi pe munte si a 2 a in Piatra Craiului

 

bucegiul vazut dimineata de pe Piatra Craiului

 

pe Creasta Pietrei Craiului

 

 

 

se cam adunau norii……..din pacate 😦

 

pe varful „LA OM”(sau varful Piscul Baiului 2237m)

 

 

 

coborarea de pe creasta pe traseul „La Lanturii” pana la refugiul Spirlea

 

 

ajunsi pe inserate la refugiul Spirlea din cauza unei ploi care a facut mai dificila coborarea pe cabluri

A 4 a zi am stat tot cu cortul in zona refugiului din cauza averselor ,doar in a 5 a zi am coborat in Plaiul Foii,am mancat ceva la cabana dupa care am mers inspre Rudarita,ajungand in Rudarita pe la 4 am mai halit ceva si am plecat inspre refugiul Berevoiescu unde ne-am pus cortul cu lanterna.

in Plaiul Foii

 

langa cabana

 

spre Fagaras prin Rudarita(mai aveam de mers 10 km pe drum forestier)

pe traseu inspre refugiul Berevoiescu

se vede in poza si barajul(lacul) Pecineagul

in departare se vede muntii Piatra Craiului

in a 6 a zi am mers de la refugiul Berevoiescu pana la refugiu Curmatura Zarnei

refugiul Curmatura Zarnei

a 7 a zi am plecat de dimineata inspre Portita Vistei,un traseu de 6-7 ore

lacul Urlea

  

pe Varful Vistea Mare (2527m)

Sergiu pe Vistea Mare

eu pe Vistea Mare

pe „acoperisul” Romaniei:VARFUL MOLDOVEANU

Paul si Sergiu pe varful Moldoveanu (2544m)

steagul Romaniei in onoarea Vanatorilor de Munte

refugiul Vistea Mare

un motto interesant 🙂

in spatele meu se afla Valea Vistei

in a 8 a zi pe munte am stat tot in zona vistei din cauza ploi

traseul pe care am mers pentru a ajunge in gara Ucea de Jos

Din cele 10 zile 8 le-am petrecut pe munte si restul de 2 a pe drum,una la dus,una la intors.

Va multumim pentru ca ati citit jurnalul!

ECHIPA  Alpin91

18 comentarii la “EXCURSIE PE 3 MASIVE

  1. Super faina tura. E cumva un inceput de parcurgere a crestei Meridionalilor? Ati ajuns pe toate cele 7 vf de peste 2500 din drumul vostru (ca fiecare din ele merita)?
    Pozele sunt reprezentative si pentru cine stie despre ce e vorba pe traseul vostru, sunt chiar suficiente. Multumesc mult pentru poza cu ref din Zarna. E chiar mai bun decat speram eu. Cred ca peste vreo luna voi dormi pe acolo (sau mai repede putin).
    Tineti-o tot asa ca e cea mai sanatoasa viata.

    • salut Cezar,
      Din pacate nu am reusit sa terminam tot ce ne-am propus din cauza vremii nefavorabile,adica 3 zile de ploaie si inca se mai anuntase un cod galben de ploi.
      Ture insorite si tie!!!

  2. Bravo!!

    Mi-am adus si eu aminte de adolescenta cand am mers si eu pe aceste trasee minunate!

    Felicitari si cine stie poate ne-om vedea pe munte…

    Cu respect,
    Cristina

  3. Va felicit pentru indrazneala de a va fi apropiat de 3 masivi atat de impresionanti. Am mers si eu acum 2 ani pe Moldoveanu si Vistea si, doar gandindu-ma la maretia lor, imi castigati respectul prin efortul depus!

    Bravo si sa va mentineti dragostea de munte si de natura!

    Daniela.

  4. Bravo baietzi,

    Un singur sfat, mergeti in bocanci pe munte chiar daca vi se pare ca nu e cazul… :)))
    La cat mai multe ture faine,

  5. felicitari baieti…..am ramas placut impresionat privind ce traseu greu ati facut …..dar si foarte frumos…Respect!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s